7 definiții pentru horșaf


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HORȘÁF, horșafuri, s. n. (Reg.) Ciorbă de prune afumate sau de vișine; un fel de compot cu multă zeamă. – Din tc. hoșaf.

HORȘÁF, horșafuri, s. n. (Reg.) Ciorbă de prune afumate sau de vișine; un fel de compot cu multă zeamă. – Din tc. hoșaf.

horșaf sn [At: PISCUPESCU, O. 234 / Pl: ? / E: tc hoșaf] (Reg) Ciorbă de prune afumate sau de vișine Cf chiseliță.

orșaf[1] sn vz horșaf

  1. Variantă neatestată de definiția principală — LauraGellner

orșav[1] sn vz horșaf

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

af[1] sn vz horșaf

  1. Variantă neatestată de definiția principală — LauraGellner

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

horșáf (reg.) s. n., pl. horșáfuri

Intrare: horșaf
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • horșaf
  • horșaful
  • horșafu‑
plural
  • horșafuri
  • horșafurile
genitiv-dativ singular
  • horșaf
  • horșafului
plural
  • horșafuri
  • horșafurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

horșaf

  • 1. regional Ciorbă de prune afumate sau de vișine; un fel de compot cu multă zeamă.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie: