9 definiții pentru homeomorfism omeomorfism


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HOMEOMORFÍSM s. n. 1. (Mat.) Funcție care aplică unul pe altul două spații. 2. (Fiz.) Fenomen referitor la analogiile formelor cristaline ale unor compuși. [Pr.: -me-o-.Var.: omeomorfísm s. n.] – Din fr. homéomorphisme.

HOMEOMORFÍSM s. n. 1. (Mat.) Funcție care aplică unul pe altul două spații. 2. (Fiz.) Fenomen referitor la analogiile formelor cristaline ale unor compuși. [Pr.: -me-o-.Var.: omeomorfísm s. n.] – Din fr. homéomorphisme.

homeomorfism sn [At: DN3 / V: om~ / P: ~me-o~ / Pl: ~e / E: fr homéomorphisme] 1 (Mat) Funcție care suprapune două spații. 2 (Fiz) Fenomen referitor la analogiile formelor cristaline ale unor compuși.

HOMEOMORFÍSM s.n. 1. (Mat.) Funcție care aplică unul pe altul două spații. 2. Fenomen referitor la analogiile formelor cristaline ale unor compuși. [Var. omeomorfism s.n. / < fr. homéomorphisme].

HOMEOMORFÍSM s. n. 1. (med.) funcție care aplică unul pe altul două spații. 2. fenomen referitor la analogiile cristaline ale unor corpuri. (< fr. homéomorphisme)

OMEOMORFÍSM s. n. v. homeomorfism.

OMEOMORFÍSM s. n. v. homeomorfism.

OMEOMORFÍSM s.n. v. homeomorfism.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

homeomorfísm s. n. (sil. -me-o-)[1]

  1. Var.: omeomorfísm LauraGellner

omeomorfísm s. n.[1]

  1. Var. homeomorfísm LauraGellner
Intrare: homeomorfism
  • silabație: ho-me-o- info
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • homeomorfism
  • homeomorfismul
  • homeomorfismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • homeomorfism
  • homeomorfismului
plural
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • omeomorfism
  • omeomorfismul
  • omeomorfismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • omeomorfism
  • omeomorfismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

homeomorfism omeomorfism

  • 1. matematică Funcție care aplică unul pe altul două spații.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. fizică Fenomen referitor la analogiile formelor cristaline ale unor compuși.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: