4 definiții pentru hobâc


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HOBẤC, hobâcuri, s. n. Groapă, scufundătură pe un drum, făcută de ape. – Et. nec.

HOBẤC, hobâcuri, s. n. Groapă, scufundătură pe un drum, făcută de ape. – Et. nec.

hobâc sn [At: PAMFILE, J. II, ap. DA ms / Pl: ~uri I E: cf hobaie] 1 Prăpastie pe un drum în pantă care cotește. 2 Groapă pe un drum, făcută de ape.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: hobâc
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hobâc
  • hobâcul
  • hobâcu‑
plural
  • hobâcuri
  • hobâcurile
genitiv-dativ singular
  • hobâc
  • hobâcului
plural
  • hobâcuri
  • hobâcurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

hobâc

  • 1. Groapă, scufundătură pe un drum, făcută de ape.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie: