HISTIO- „țesut organic, tisular”. ◊ gr. histion „pînză, țesut, velă” > fr. histio-, germ. id., engl. id. > rom. histio-. □ ~blast (v. -blast), s. n., celulă reticulohistiocitară foarte tînără; ~cit (v. -cit), s. n., celulă macrofagă, mobilă și stelată, aparținînd țesutului conjunctiv.