HISTERO-₂ (ISTERO-₂) „tîrziu, ulterior, inversare”. ◊ gr. hysteros „următor, ultim” > fr. hystéro-, germ. id., engl. id. > rom. histero- și istero-. □ ~croic (v. -croic), adj., (despre ciuperci) slab decolorat de la bază spre vîrf, la o vîrstă mai înaintată; ~gen (v. -gen₁), adj., (despre frunze) dezvoltat mai tîrziu, după înflorire; sin. histerogenic; ~genic (v. -genic), adj., histerogen*; ~logie (isterologie) (v. -logie₁), s. f., figură de stil constînd în răsturnarea ordinii cronologice sau logice între fenomene, anticipîndu-se ceea ce ar trebui să urmeze; sin. histeron proteron.