8 definiții pentru hiposecreție


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HIPOSECRÉȚIE, hiposecreții, s. f. Diminuare a secreției unei glande sub valorile normale. – Din fr. hyposécrétion.

hiposecreție sf [At: D. MED. / Pl: ~ii / E: fr hyposécrétion] Scădere a secreției unei glande sub valorile normale.

HIPOSECRÉȚIE, hiposecreții, s. f. Scădere a secreției unei glande sub valorile normale. – Din fr. hyposécrétion.

HIPOSECRÉȚIE s.f. (Biol.) Diminuare a secreției unei glande. [Gen. -iei. / < fr. hyposécrétion].

HIPOSECRÉȚIE s. f. diminuare a secreției unei glande. (< fr. hyposécrétion)

HIPOSECRÉȚIE f. Stare patologică constând în scăderea secreției glandulare sub limitele normale. [G.-D. hiposecreției; Sil. -se-cre-ți-e] /<fr. hyposécrétion


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

hiposecréție (-se-cre-ți-e) s. f., art. hiposecréția, g.-d. art. hiposecréției; pl. hiposecréții, art. hiposecréțiile

hiposecréție s. f. → secreție

Intrare: hiposecreție
hiposecreție substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hiposecreție
  • hiposecreția
plural
  • hiposecreții
  • hiposecrețiile
genitiv-dativ singular
  • hiposecreții
  • hiposecreției
plural
  • hiposecreții
  • hiposecrețiilor
vocativ singular
plural

hiposecreție

  • 1. Diminuare a secreției unei glande sub valorile normale.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: