7 definiții pentru hipoplazie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HIPOPLAZÍE, hipoplazii, s. f. Dezvoltare incompletă sau insuficientă a unui organ sau a unui țesut. – Din fr. hypoplasie.

HIPOPLAZÍE, hipoplazii, s. f. Dezvoltare incompletă sau insuficientă a unui organ sau a unui țesut. – Din fr. hypoplasie.

hipoplazie sf [At: D. MED. / Pl: ~ii / E: fr hypoplasie] Dezvoltare incompletă sau insuficientă a unui organ sau a unui țesut.

HIPOPLAZÍE s.f. (Biol.) Dezvoltare incompletă a unui organ sau a unui țesut. [Gen. -iei. / < fr. hypoplasie, cf. gr. hypo – sub, plassein – a forma].

HIPOPLAZÍE s. f. dezvoltare incompletă a unui țesut sau organ. (< fr. hypoplasie)

HIPOPLAZÍE f. Stare patologică constând în dezvoltarea insuficientă a unui țesut sau a unui organ. /<fr. hypoplasie


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

hipoplazíe (-po-pla-) s. f., art. hipoplazía, g.-d. art. hipoplazíei; pl. hipoplazíi, art. hipoplazíile

hipoplazíe s. f. (sil. -pla-), art. hipoplazía, g.-d. art. hipoplazíei; pl. hipoplazíi, art. hipoplazíile

Intrare: hipoplazie
hipoplazie substantiv feminin
  • silabație: hi-po-pla- info
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hipoplazie
  • hipoplazia
plural
  • hipoplazii
  • hipoplaziile
genitiv-dativ singular
  • hipoplazii
  • hipoplaziei
plural
  • hipoplazii
  • hipoplaziilor
vocativ singular
plural

hipoplazie

  • 1. Dezvoltare incompletă sau insuficientă a unui organ sau a unui țesut.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: