8 definiții pentru hipofonie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
HIPOFONIE, hipofonii, s. f. (Fon.) Amuțire a unui sunet. – Din fr. hypophonie.
HIPOFONIE, hipofonii, s. f. (Fon.) Amuțire a unui sunet. – Din fr. hypophonie.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
hipofonie sf [At: DEX / Pl: ~ii / E: fr hypophonie] (Fon) Amuțire a unui sunet.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HIPOFONIE s.f. Amuțire a unui sunet. [Gen. -iei. / < fr. hypophonie].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HIPOFONIE s. f. amuțire a unui sunet. (< fr. hypophonie)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
hipofonie s. f., art. hipofonia, g.-d. art. hipofoniei; pl. hipofonii, art. hipofoniile (desp. -ni-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
hipofonie s. f., art. hipofonia, g.-d. art. hipofoniei; pl. hipofonii, art. hipofoniile
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
hipofonie s. f., art. hipofonia, g.-d. art. hipofoniei; pl. hipofonii, art. hipofoniile
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
HIPOFONIE s. f. (< fr. hypophonie): amuțire a unui sunet din cuvânt.
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
hipofonie, hipofoniisubstantiv feminin
- 1. Amuțire a unui sunet. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- hypophonie DEX '09 DEX '98 DN