2 intrări

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HIPNOTIZÁNT, -Ă, hipnotizanți, -te, adj., s. n. 1. Adj. (Adesea fig.) Care hipnotizează. 2. Adj., s. n. Hipnotic (1). – Hipnotiza + suf. -ant.

HIPNOTIZÁNT, -Ă, hipnotizanți, -te, adj., s. n. 1. Adj. (Adesea fig.) Care hipnotizează. 2. Adj., s. n. Hipnotic (1). – Hipnotiza + suf. -ant.

hipnotizant, ~ă av, a [At: CAMIL PETRESCU, V. 71 / Pl: ~nți, ~e / E: hipnotiza + -ant] 1-4 (Într-un mod) care hipnotizează (1-2). 5-6 (Fig) (Într-un mod) captivant.

HIPNOTIZÁNT, -Ă, hipnotizanți, -te, adj. Care hipnotizează; fig. captivant, fascinant. (Adverbial) Ne privesc, Cu adîncimi de supraomenesc, Stăruitor, hipnotizant, neîntrerupt. CAMIL PETRESCU, V. 71.

HIPNOTIZÁNT, -Ă adj. Care hipnotizează; (fig.) fascinant. // s.n. Hipnotic. [Cf. fr. hypnotisant].

HIPNOTIZÁNT, -Ă adj., s. n. hipnotic (II). (< fr. hypnotisant)

HIPNOTIZÁNT ~tă (~ți, ~te) 1) Care hipnotizează; cu proprietatea de a hipnotiza. 2) fig. Care produce o impresie irezistibilă; fascinant; fermecător; captivant; seducător. /a hipnotiza + suf. ~ant


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

hipnotizánt1 adj. m., pl. hipnotizánți; f. hipnotizántă, pl. hipnotizánte

hipnotizánt2 s. n., pl. hipnotizánte

hipnotizánt adj. m., pl. hipnotizánți; f. sg. hipnotizántă, pl. hipnotizánte

hipnotizánt s. n., pl. hipnotizánte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

HIPNOTIZÁNT s., adj. v. somnifer.

HIPNOTIZÁNT adj. v. captivant, cuceritor, desfătator, fascinant, fermecător, încântător, răpitor, seducător.

hipnotizant adj. v. CAPTIVANT. CUCERITOR. DESFĂTĂTOR. FASCINANT. FERMECĂTOR. ÎNCÎNTĂTOR. RĂPITOR. SEDUCĂTOR.

HIPNOTIZANT s., adj. (FARM.) hipnotic, narcotic, somnifer, soporific, (livr.) soporifer, (rar) adormitor, (înv.) soporativ. (Barbituricele sînt ~.)

Intrare: hipnotizant (adj.)
hipnotizant1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hipnotizant
  • hipnotizantul
  • hipnotizantu‑
  • hipnotizantă
  • hipnotizanta
plural
  • hipnotizanți
  • hipnotizanții
  • hipnotizante
  • hipnotizantele
genitiv-dativ singular
  • hipnotizant
  • hipnotizantului
  • hipnotizante
  • hipnotizantei
plural
  • hipnotizanți
  • hipnotizanților
  • hipnotizante
  • hipnotizantelor
vocativ singular
plural
Intrare: hipnotizant (substanță)
hipnotizant2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hipnotizant
  • hipnotizantul
  • hipnotizantu‑
plural
  • hipnotizante
  • hipnotizantele
genitiv-dativ singular
  • hipnotizant
  • hipnotizantului
plural
  • hipnotizante
  • hipnotizantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

hipnotizant (adj.)

etimologie:

  • Hipnotiza + sufix -ant.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

hipnotizant (substanță)

etimologie:

  • Hipnotiza + sufix -ant.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN