9 definiții pentru hidroniu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HIDRÓNIU, hidronii, s. m. Ion rezultat din unirea protonului cu o moleculă de apă. – Din fr. hydronium.

HIDRÓNIU, hidronii, s. m. Ion rezultat din unirea protonului cu o moleculă de apă. – Din fr. hydronium.

hidroniu sm [At: LTR2 / Pl: ~ii / E: fr hydronium] Ion rezultat din unirea protonului cu o moleculă de apă.

HIDRÓNIU s.m. (Fiz.) Ion rezultat din unirea protonului cu o moleculă de apă. [< fr. hydronium].

HIDRÓNIU s. m. ion obținut din unirea protonului cu o moleculă de apă. (< fr. hydronium)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

hidróniu [niu pron. nĭu] (hi-dro-) s. m., art. hidróniul; pl. hidrónii, art. hidróniii (-ni-ii)

hidróniu s. m. (sil. -dro-) [-niu pron. -nĭu], art. hidróniul; pl. hidrónii, art. hidróniii (sil. -ni-ii)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

HIDRÓNIU s. (CHIM.) oxoniu.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

HIDRÓNIU (< fr. {i}) s. m. (CHIM.) Ion rezultat din unirea protonului cu o moleculă de apă. În soluțiile apoase ale acizilor, protonii nu există în stare liberă, ci sub forma ionilor de hidroniu; oxoniu.

Intrare: hidroniu
  • silabație: hi-dro-niu
  • pronunție: hidronĭu
substantiv masculin (M69)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hidroniu
  • hidroniul
  • hidroniu‑
plural
  • hidronii
  • hidroniii
genitiv-dativ singular
  • hidroniu
  • hidroniului
plural
  • hidronii
  • hidroniilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

hidroniu

  • 1. Ion rezultat din unirea protonului cu o moleculă de apă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: oxoniu

etimologie: