6 definiții pentru hidrazonă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HIDRAZÓNĂ, hidrazone, s. f. Substanță organică rezultată din condensarea hidrazinei cu aldehidă sau cetonă. – Din fr. hydrazone.

HIDRAZÓNĂ, hidrazone, s. f. Substanță organică rezultată din condensarea hidrazinei cu aldehidă sau cetonă. – Din fr. hydrazone.

hidrazo sf [At: DN3 / Pl: ~ne / E: fr hydrazone] Nume dat unor compuși ai glucidelor cu hidrazinele.

HIDRAZÓNĂ s.f. Nume dat unor compuși ai glucidelor cu hidrazinele. [< fr. hydrazone].

HIDRAZÓNĂ s. f. compus organic obținut prin condensarea hidrazidei. (< fr. hydrazone)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

hidrazónă (hi-dra-) s. f., g.-d. art. hidrazónei; pl. hidrazóne

hidrazónă s. f. (sil. -dra-), g.-d. art. hidrazónei; pl. hidrazóne

Intrare: hidrazonă
hidrazonă substantiv feminin
  • silabație: hi-dra- info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hidrazo
  • hidrazona
plural
  • hidrazone
  • hidrazonele
genitiv-dativ singular
  • hidrazone
  • hidrazonei
plural
  • hidrazone
  • hidrazonelor
vocativ singular
plural

hidrazonă

  • 1. Substanță organică rezultată din condensarea hidrazinei cu aldehidă sau cetonă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: