3 definiții pentru heteroză


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HETERÓZĂ s. f. (lingv.) înlocuire a unei expresii precise cu una mai puțin precisă, de obicei un nume propriu de oraș cu un nume comun care exprimă atributul său. (< fr. hétérose)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

heteroză (gr. heterosis „schimbare”), figură de substituție, de ordin exclusiv lexical, în genul antonomazei (A), constând în înlocuirea unei expresii precise cu una mai puțin precisă, de obicei un nume propriu de oraș cu un nume comun care exprimă atributul său și care devine un nume propriu, de ex. Capitală pentru București; cf. lat. Urbs pentru Roma. Sau un nume de persoană cu unul comun, care arată originea persoanei, devenit nume propriu: „Moldoveanu”, „Olteanu”, „Munteanu”, „Vrânceanu” etc. Cf. lat.: Poenus „unul anume dintre puni, cartaginezi” (cf. G., p. 63)

Intrare: heteroză
heteroză substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hetero
  • heteroza
plural
  • heteroze
  • heterozele
genitiv-dativ singular
  • heteroze
  • heterozei
plural
  • heteroze
  • heterozelor
vocativ singular
plural