Hesperide f. pl. Mit. numele celor trei fiice ale lui Atlas, cari posedau; în Africa o grădină cu mere de aur păzită de un balaur, răpus de Hercule.

hesperidă sf [At: DEX / Pl: ~de / E: fr héspéridées] Fruct asemănător cu baca, moale, care conține uleiuri eterice.

HESPERIDĂ s.f. Fruct cărnos asemănător cu baca (cum are portocalul, lămîiul etc.). [< fr. hespéridés, cf. Hesperide – nimfe care păzeau grădina cu mere de aur dăruite de Geea Herei la nunta acesteia cu Zeus].

HESPERIDĂ s. f. fruct cărnos asemănător cu baca (la portocal, lămâi etc.). (< fr. hespéride)

hesperidă s. f., g.-d. art. hesperidei; pl. hesperide

hesperidă s. f., g.-d. art. hesperidei; pl. hesperide

hesperidă s. f., g.-d. art. hesperidei; pl. hesperide

Hesperide = Hesperides.

HESPERIDE (în mitologia greacă), nimfe ale Crepusculului, în număr de trei, fiice ale lui Nyx, Zeus sau Atlas. Păzeau, împreună cu dragonul Ladon, o grădină cu mere de aur, primite, de Hippomenes, ca dar de nuntă de la Afrodita, mere care ofereau nemurirea celui ce le mânca. Herakles a ucis dragonul și a luat merele (una dintre „cele 12 munci”). H., Ca și Sirenele, aveau darul de a fermeca pe oricine cu cântecul lor.

HESPERÍDĂ (< fr.) s. f. Fruct baciform, multisperm, cu epicarpul gros, moale, prevăzut, cu buzunare secretoare de uleiuri eterice; mezocarpul este subțire, iar endocarpul este cărnos și comestibil (ex. lămâia, portocala).