opțiuni
  • info

9 definiții pentru hermă

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HERMĂ, herme, s. f. Stâlp de piatră amplasat de-a lungul drumurilor, la răspântii și la intrarea în casele grecești, având săpat în partea superioară capul lui Hermes, zeul comerțului. – Din n. pr. Hermes.

herme sfp [At: DEX / E: Hermes] Stâlpi de piatră amplasați de-a lungul drumurilor, la răspântii și la intrarea în casele grecești, având sculptat în partea superioară capul lui Hermes.

HERME s. f. pl. Stâlpi de piatră amplasați de-a lungul drumurilor, la răspântii și la intrarea în casele grecești, având săpat în partea superioară capul lui Hermes, zeul comerțului. – Din n. pr. Hermes.

HERME s.f.pl. (Ant.) Stîlpi de piatră care se găseau de-a lungul drumurilor, la răspîntii și la intrarea în casele grecești, avînd săpat în partea de sus capul lui Hermes. [< fr. hermés, cf. Hermes – nume grecesc al zeului comerțului, protector al călătorilor].

HERME s. f. pl. (ant.) stâlpi de piatră de-a lungul drumurilor, la răspântii și la intrarea în casele grecești, având săpat în partea de sus capul lui Hermes. (< fr. hermès)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

hermă s. f., g.-d. art. hermei; pl. herme

hermă s. f., g.-d. art. hermei; pl. herme

herme s. f. pl.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

HERMĂ, herme, s. f. (în Grecia Antică) Stâlp de piatră amplasat la răspântii, de-a lungul drumurilor sau la intrarea în case, având sculptat în partea superioară capul sau bustul unui zeu[1] sau a unei personalități și, deseori, la înălțimea corespunzătoare, organele sexuale masculine. – Din fr. hermès (din Hermes n. pr.)

  1. numele din limba greacă inițial nu avea legătură cu numele zeului Hermes, căci provenea din ἕρμα „(bloc de) piatră” — raduborza
Intrare: hermă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hermă
  • herma
plural
  • herme
  • hermele
genitiv-dativ singular
  • herme
  • hermei
plural
  • herme
  • hermelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

hermă, hermesubstantiv feminin

  • 1. Stâlp de piatră amplasat de-a lungul drumurilor, la răspântii și la intrarea în casele grecești, având săpat în partea superioară capul lui Hermes, zeul comerțului. DEX '09 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.