HERGHELEGIU, herghelegii, s. m. (Rar) Păzitor, îngrijitor de herghelie. Avea turme nenumărate de tot soiul... și nici numărul văcarilor, al herghelegiilor și al ciobanilor ce le pășteau nu-l mai cunoștea. ISPIRESCU, U. 41. De n-aș ști că-i beizade, aș crede că-i herghelegiu. ALECSANDRI, T. 1236.