2 intrări
5 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
hereți v [At: NEGRUZZI, S. II, 121 / Pzi: ~țesc / E: nct] (Reg) A se trudi.
arete2 sm vz herete
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hărățésc și herețésc v. tr. (ung. herécelni, a călca, hergelni, a călca, a zădărî. V. hărțuĭesc). Mold. (Șez. 32, 109). Zădărăsc, hărțuĭesc: nu hărăți cînele, că mușcă. V. refl. Mă hărțuĭesc, mă hîrjonesc: hărățindu-se oare-ce (cît-va), aŭ dat dos (Let. 2, 221).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
herețésc, V. hărățesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
herete, hereți, s.m. (reg.) specie de uliu; cobaț, vânturel, porumbar, găinar, uliul-găinilor, boaghe, coroi, hulubej.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: hereți
hereți
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: herete
herete substantiv masculin
| substantiv masculin (M46) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
arete substantiv masculin
| substantiv masculin (M46) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||