5 definiții pentru herete


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

herete sm vz erete

eréte și heréte m. (var. din arete [pin aluz. la ĭuțeala cu care se răpede], din care s’a făcut harete și herete [Olt.], apoĭ erete. Cp. și cu ung. harács, o pasăre răpitoare de apă). Sud. Ulĭ. – În biblia d. 1688 hăreț, în Ban. hărăŭ.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

heréte, heréți, s.m. (reg.) specie de uliu; cobaț, vânturel, porumbar, găinar, uliul-găinilor, boaghe, coroi, hulubej.

Intrare: herete
substantiv masculin (M46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • herete
  • heretele
plural
  • hereți
  • hereții
genitiv-dativ singular
  • herete
  • heretelui
plural
  • hereți
  • hereților
vocativ singular
plural