Definiția cu ID-ul 968516:
Enciclopedice
*HENȚ < radical iranic (O Dens 180). 1. Henț (Moț). 2. Hența, genitiv Hențăi (16 B IV 417); Hențea (Moț); Henția pictor; Hențieșu, S. (L Pl 355). 3. Hînțești, moșneni din Mintenia (Î Div). V. și Sfînt II 6 (Partea I).
Exemple de pronunție a termenului „henț” (4 clipuri)
Clipul 1 / 4