10 definiții pentru hemoglobină

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HEMOGLOBI s. f. Substanță organică feruginoasă care constituie materia colorantă a globulelor roșii din sângele vertebratelor și care, datorită proprietății sale de a se oxida și de a se reduce cu ușurință, are rol în procesul respirator. – Din fr. hémoglobine.

HEMOGLOBI s. f. Substanță organică feruginoasă care constituie materia colorantă a globulelor roșii din sângele vertebratelor și care, datorită proprietății sale de a se oxida și de a se reduce cu ușurință, are rol în procesul respirator. – Din fr. hémoglobine.

hemoglobi sf [At: ENC. ROM. / V: em~ / E: fr hémoglobine] 1 Substanță organică feruginoasă care constituie materia colorantă a globulelor roșii și care, prin proprietatea sa de a se oxida și de a se reduce cu ușurință, are rol în procesul respirator, răspândind în corp oxigenul inspirat. 2 (Cmr) Medicament feruginos extras din globulele roșii, cu care se tratează anemia.

HEMOGLOBINĂ, hemaglobine,[1] s. f. Substanță albuminoidă, feruginoasă, constituind materia colorantă a globulelor roșii din sîngele vertebratelor și îndeplinind funcția de a transporta în celulele organismului oxigenul inspirat. Hemoglobina are proprietatea de a fixa ușor oxigenul și de a-l pune tot atît de ușor în libertate. ANATOMIA 32.

  1. Pluralul este practic inexistent. — gall

HEMOGLOBI s.f. Substanță albuminoidă care formează materia colorantă roșie a sîngelui și are rolul de a răspîndi în corp oxigenul inspirat. [< fr. hémoglobine, cf. gr. haima – sînge, lat. globus – glob].

HEMOGLOBI s. f. pigment protidic roșu din sânge, având rolul de a răspândi în corp oxigenul inspirat. (< fr. hémoglobine)

HEMOGLOBI f. Pigment de culoare roșie care intră în componența sângelui la vertebrate, având funcția de a răspândi în corp oxigenul inspirat. [G.-D. hemoglobinei; Sil. -mo-glo-] /<fr. hémoglobine

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

hemoglobi (desp. -mo-glo-) s. f., g.-d. art. hemoglobinei

hemoglobi (-mo-glo-) s. f., g.-d. art. hemoglobinei

hemoglobi s. f. (sil. -glo-), g.-d. art. hemoglobinei

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

HEMOGLOBÍNĂ (< fr. {i}; {s} hemo- + gr. globus „sferă”) s. f. Pigment organic de culoare roșie conținut în globulele roșii; datorită proprietății sale de a se oxida și de a se reduce cu ușurință, creând compuși reversibili, are rol în respirație, transportând oxigenul de la plămân la țesuturi și vehiculând în sens invers dioxidul de carbon. Unele boli ale sângelui (anemii) sunt condiționate de modificări structurale ale h., care pot fi și ereditare.

Intrare: hemoglobină
  • silabație: he-mo-glo- info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hemoglobi
  • hemoglobina
plural
genitiv-dativ singular
  • hemoglobine
  • hemoglobinei
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

hemoglobisubstantiv feminin

  • 1. Substanță organică feruginoasă care constituie materia colorantă a globulelor roșii din sângele vertebratelor și care, datorită proprietății sale de a se oxida și de a se reduce cu ușurință, are rol în procesul respirator. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Hemoglobina are proprietatea de a fixa ușor oxigenul și de a-l pune tot atît de ușor în libertate. ANATOMIA 32. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.