hemianopsie sf [At: D. MED. / P: ~mi-a~ / Pl: ~ii / E: fr hémianopsie] (Med) Slăbire sau pierdere a vederii într-o jumătate a fiecărei retine, întâlnită în unele boli nervoase, nepermițând ochilor să cuprindă decât o parte a câmpului vizual.

HEMIANOPSIE s.f. Deformație a vederii care nu permite ochiului să cuprindă decît jumătate din cîmpul vizual. [Pron. -mi-a-. / < fr. hémianopsie, cf. gr. hemi – jumătate, an – fără, ops – vedere].

HEMIANOPSIE s. f. pierdere a vederii într-o jumătate din câmpul vizual. (< fr. hémianopsie)

hemianopsie (desp. -mi-a-nop-/-an-op-) s. f., art. hemianopsia, g.-d. art. hemianopsiei; pl. hemianopsii, art. hemianopsiile (desp. -si-i-)

!hemianopsie (-mi-a-nop-/-an-op-) s. f., art. hemianopsia, g.-d. art. hemianopsiei; pl. hemianopsii, art. hemianopsiile

hemianopsie s. f. (sil. mf. -an-), art. hemianopsia, g.-d. art. hemianopsiei; pl. hemianopsii, art. hemianopsiile