heliodor sn [At: DEX / P: ~li-o~ / E: fr héliodore] Varietate galbenă, transparentă de beril, care conține puțin oxid de fier și este o piatră prețioasă.

HELIODÓR s.n. (Geol.) Varietate de beril de culoare galben-verzuie. [Pron. -li-o-. / < fr. héliodore].

HELIODÓR s. n. varietate de beril galben-verzui, transparent, piatră prețioasă. (< fr. héliodore)

HELIODÓR n. Piatră prețioasă de culoare galbenă, transparentă, fiind o varietate a beriliului. /<fr. héliodore

heliodór (-li-o-) s. n.

heliodór s. n. (sil. -li-o-)

HELIODOR (HELIODOROS) din Emesa (sec. 3), scriitor grec. Romanul său „Etiopica”, în care, prin intermediul unei intrigi stufoase, este redată povestea de dragoste dintre Theagene și Haricleea, a avut, în Evul Mediu, o mare circulație în Bizanț și în restul Europei. A fost tradus în limba română de logofătul Toma Dimitriu, din Iași (1772-1773). În Moldova a circulat și sub denumirea de Iliodor.