5 definiții pentru heliac


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HELIÁC, -Ă, heliaci, -ce, adj. (Livr.; despre aștri) Care răsare sau apune odată cu soarele. [Pr.: -li-ac] – Din fr. héliaque.

heliac, ~ă a [At: DEX2 / V: el~ / Pl: ~aci, ~ace / E: fr héliaque] (Liv) 1 Solar. 2 (Îs) Spectru ~ Spectru solar. 3-4 (D. aștri) Care răsare sau apune o dată cu Soarele. 5-6 (D. răsăritul sau apusul unui astru) Concomitent cu al Soarelui.

HELIÁC, -Ă, heliaci, -ce, adj. (Livr.; despre aștri) Care răsare sau apune odată[1] cu soarele. [Pr.: -li-ac] – Din fr. héliaque. modificată

  1. În original apare o dată, incorect în acest context). — gall

HELIÁC, -Ă adj. referitor la răsăritul și apusul unui astru; (despre aștri) care răsare sau apune o dată cu Soarele. (< fr. héliaque)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

heliác adj. m., pl. heliáci; f. sg. heliácă, pl. heliáce

Intrare: heliac
heliac adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • heliac
  • heliacul
  • heliacu‑
  • helia
  • heliaca
plural
  • heliaci
  • heliacii
  • heliace
  • heliacele
genitiv-dativ singular
  • heliac
  • heliacului
  • heliace
  • heliacei
plural
  • heliaci
  • heliacilor
  • heliace
  • heliacelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

heliac

  • 1. livresc (Despre aștri) Care răsare sau apune odată cu soarele.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie: