5 definiții pentru harancă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HARÁNCĂ, harance, s. f. (Reg.) Femeie rea, afurisită. – Et. nec.

HARÁNCĂ, harance, s. f. (Reg.) Femeie rea, afurisită. – Et. nec.

harancă sf [At: PAMFILE, A. R. 246 / V: a~, hăr~ / Pl: ~nce și -rănci / E: nct] 1 Armeancă. 2 Femeie rea. 3 Zgripțuroaică.

haráncă f., pl. e (d. haram). Fam. Femeĭe rea.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

haráncă (reg.) s. f., g.-d. art. haráncei; pl. haránce

haráncă s. f., g.-d. art. haráncei; pl. haránce

Intrare: harancă
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • harancă
  • haranca
plural
  • harance
  • harancele
genitiv-dativ singular
  • harance
  • harancei
plural
  • harance
  • harancelor
vocativ singular
  • harancă
  • haranco
plural
  • harancelor

harancă

  • 1. regional Femeie rea, afurisită.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie: