opțiuni
  • info
10 definiții pentru haraiman

Explicative DEX

HARAIMAN s. n. (Reg.) Gălăgie, tărăboi, zarvă. – Et. nec.

HARAIMAN s. n. (Reg.) Gălăgie, tărăboi, zarvă. – Et. nec.

haraiman sn [At: I. CR. I, 77 / Pl: ~e / E: nct] (Reg) 1-2 Zgomot (mare).

HARAIMAN sbst. Gălăgie, tărăboiu, zarvă mare: m’am sculat într’un ~: săriți ! hoții ! săriți ! hoții! (BR.-VN.); începuseră să urle și să facă un ~ de se cutremura pămîntul (R.-COD.).

HARAIMAN s. n. (Reg.) Gălăgie, tărăboi.

haraĭmán n., pl. e (imit. ca și harhat, hîrîĭ, huruĭ și -man ca în chiloman). Munt. vest. Chiloman, țipete, chiote (de durere, de bucurie): țipete și haraĭman mare (ChN. I, 98).

Ortografice DOOM

haraiman (reg.) (desp. -rai-) s. n.

haraiman (reg.) (-rai-) s. n.

haraiman s. n. (sil. -rai-)

Sinonime

HARAIMAN s. v. balamuc, gălăgie, hărmălaie, huiet, larmă, scandal, tămbălău, tărăboi, tevatură, tumult, vacarm, vuiet, zarvă, zgomot.

haraiman s. v. BALAMUC. GĂLĂGIE. HĂRMĂLAIE. HUIET. LARMĂ. SCANDAL. TĂMBĂLĂU. TĂRĂBOI. TEVATURĂ. TUMULT. VACARM. VUIET. ZARVĂ. ZGOMOT.

Intrare: haraiman
  • silabație: ha-rai-man info
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • haraiman
  • haraimanul
  • haraimanu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • haraiman
  • haraimanului
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

haraimansubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.