Definiția cu ID-ul 589589:

hangér n., pl. e (turc. [d. pers.] hanğer, hančer, hanğar, de unde și ngr. handzárĭ, sîrb. bg. hanğar, pol. handziar, ung. handsár, sp. pg. [d. ar.] alfanje, sabie curbă. Cp. cu rus. kinžal, pumnal). Vechĭ. Pumnal curb întrebuințat de Turcĭ ș. a. – Și hangear, pl. ere, și hamger (Mold.). Și anger.