2 intrări
13 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
halt2 sn [At: E. KOGĂLNICEANU, ap. LET. 285/44 / Pl: ~uri / E: ngr χάλῖ] (Grî; lpl) 1 Palavre. 2 Mofturi.
halt1 i [At: STANCU, D. 336 / E: ger halt] (Gms) Stai!
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HALT interj. Stai! oprește! – Cuv. germ.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HALT interj. Stai! oprește! – Cuv. germ.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
HALT interj. Stai! oprește! Halt! striga. Trăsurica se oprea. STANCU, D. 407.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HALT interj. (Mai ales în sport) Stai; destul; stop; oprește. [< germ. halt].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HALT interj. stai! oprește! (< germ. Halt)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
halt interj.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
halt interj.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
HALT interj. v. ajunge, atât, basta, destul, gata, isprăvește, încetează, punct, sfârșește, stai, stop, termină.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
halt interj. v. AJUNGE. ATÎT. BASTA. DESTUL. GATA. ISPRĂVEȘTE. ÎNCETEAZĂ. PUNCT. SFÎRȘEȘTE. STAI. STOP. TERMINĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
halt (-turi), s. n. – (Înv.) Bîrfă. Ngr. χάλτι (DAR). Sec. XVIII.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hîlt- Rădăcină expresivă, care redă zgomotul lichidului mișcat într-un recipient închis. Creație spontană. – Der. hîltîc, interj. (exprimă zgomotul lichidului); hîltîbîc, interj. (exprimă zgomotul unei căderi în apă); cf. bîldîbîc; hîltîcîi (var. hîltîci, hîltăcări), vb. (a mesteca, a agita un lichid); hîlțîna, vb. (a agita, a scutura), rezultat dintr-o încrucișare cu hîțîna; hîltiugă, s. f. (mîncare proastă), der. de la hîltîcîi ca hălăciugă de la hălăcăi (cf. pol. beltuga „amestec tulbure”).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
halt, hálturi, s.n. (reg., înv.; mai ales la pl.) vorbe goale; palavre, mofturi.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
halt
- 1. Stai! oprește!exemple
- Halt! striga. Trăsurica se oprea. STANCU, D. 407.surse: DLRLC
-
etimologie:
- surse: DEX '09 DEX '98 DN