2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

halt2 sn [At: E. KOGĂLNICEANU, ap. LET. 285/44 / Pl: ~uri / E: ngr χάλῖ] (Grî; lpl) 1 Palavre. 2 Mofturi.

halt1 i [At: STANCU, D. 336 / E: ger halt] (Gms) Stai!

HALT interj. Stai! oprește! – Cuv. germ.

HALT interj. Stai! oprește! – Cuv. germ.

HALT interj. Stai! oprește! Halt! striga. Trăsurica se oprea. STANCU, D. 407.

HALT interj. (Mai ales în sport) Stai; destul; stop; oprește. [< germ. halt].

HALT interj. stai! oprește! (< germ. Halt)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

HALT interj. v. ajunge, atât, basta, destul, gata, isprăvește, încetează, punct, sfârșește, stai, stop, termină.

halt interj. v. AJUNGE. ATÎT. BASTA. DESTUL. GATA. ISPRĂVEȘTE. ÎNCETEAZĂ. PUNCT. SFÎRȘEȘTE. STAI. STOP. TERMINĂ.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

halt (-turi), s. n. – (Înv.) Bîrfă. Ngr. χάλτι (DAR). Sec. XVIII.

hîlt- Rădăcină expresivă, care redă zgomotul lichidului mișcat într-un recipient închis. Creație spontană. – Der. hîltîc, interj. (exprimă zgomotul lichidului); hîltîbîc, interj. (exprimă zgomotul unei căderi în apă); cf. bîldîbîc; hîltîcîi (var. hîltîci, hîltăcări), vb. (a mesteca, a agita un lichid); hîlțîna, vb. (a agita, a scutura), rezultat dintr-o încrucișare cu hîțîna; hîltiugă, s. f. (mîncare proastă), der. de la hîltîcîi ca hălăciugă de la hălăcăi (cf. pol. beltuga „amestec tulbure”).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

halt, hálturi, s.n. (reg., înv.; mai ales la pl.) vorbe goale; palavre, mofturi.

Intrare: halt
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • halt
Intrare: hâlt
hâlt
prefix (I7-P)
  • hâlt

halt

  • 1. Stai! oprește!
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: stai un exemplu
    exemple
    • Halt! striga. Trăsurica se oprea. STANCU, D. 407.
      surse: DLRLC

etimologie: