HÁLBĂ, halbe, s. f. Cană specială pentru bere, având o capacitate de o jumătate de litru; p. ext. cantitatea de bere dintr-o astfel de cană. – Din germ. Halbe.

halbă sf [At: CARAGIALE, M. 97 / V: (reg) hoa~, hol~ / Pl: ~be / E: ger Halbe] 1 Pahar de bere de o jumătate de litru Cf țap. 2 (Reg; îf hoa~, hol~) Sticlă.

HÁLBĂ, halbe, s. f. Pahar special pentru bere, având o capacitate de o jumătate de litru; p. ext. cantitate de bere dintr-un astfel de pahar. – Din germ. Halbe.

HÁLBĂ, halbe, s. f. Pahar special cu o capacitate de o jumătate de litru, din care se bea bere; p. ext. cantitatea de bere dintr-un astfel de pahar. În fața lor, la o masă lungă, acoperită c-un postav verde pătat de cerneală, pe care se cunoșteau urmele halbelor de bere, Iurașcu... făcea corecturi. VLAHUȚĂ, O. A. III 25. Am două halbe și un corn... plătește tu. CARAGIALE, O. II 194.

HÁLBĂ s.f. Pahar cu o capacitate de o jumătate de litru; (p. ext.) cantitatea de lichid care încape într-un astfel de pahar. [< germ. Halbe].

HÁLBĂ s. f. pahar de o jumătate de litru; cantitatea de lichid conținută. (< germ. Halbe)

HÁLBĂ ~e f. 1) Cană specială (de o jumătate sau de un sfert de litru) din care se bea bere. 2) Cantitatea de bere dintr-o astfel de cană. /<germ. Halbe

halbă f. o jumătate litru (de bere): o halbă de bere. ISP. [Nemț. HALBE; termen introdus de chelnerii austriaci (v. chelner și țal)].

*hálbă f., pl. e (germ. ein halbes [liter], jumătate [de litru]. Cp. cu pol 1). Mare pahar de bere de vre-o jumătate de litru. Conținutu luĭ: a bea o halbă.

hoalbă sf vz halbă

holbă sf vz halbă

olbă^[1] sf vz halbă

halbă s. f., g.-d. art. halbei; pl. halbe

halbă s. f., g.-d. art. halbei; pl. halbe

hálbă s. f., g.-d. art. hálbei; pl. hálbe

HÁLBĂ s. (reg.) crighel. (A băut o ~ de bere.)

HALBĂ s. (reg.) crighel. (A băut o ~ de bere.)

hálbă (hálbe), s. f. – Pahar de bere cu capacitatea de o jumătate de litru. Germ. Halbe (Borcea 192). Este dublet al lui olbă, s. f. (Banat, flacon, sticlă).

halbă, halbe s. f. (deț.) țigară fumată pe jumătate.