Definiția cu ID-ul 588009:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
gînjăŭ n., pl. ăĭe (d. gînj). Lemnu în care se învîrtește fusu moriĭ saŭ bucata de lemn orĭ de metal care e la capătu uneĭ manivele și care se învîrtește în prejuru eĭ ca să nu roadă mîna celuĭ care învîrtește.