GUZLĂ, guzle, s. f. Instrument muzical popular specific popoarelor slave, făcut dintr-o cutie de lemn plată, cu una sau mai multe coarde. – Din sb. gusle, fr. guzla.

guzlă sf [At: MACEDONSKI, O. I, 132 / V: gus~^[1] / Pl: ~le / E: fr guzla, srb gusle] Instrument muzical popular specific popoarelor slave, făcut dintr-o cutie de lemn plată, goală, cu una sau mai multe coarde.

GUZLĂ, guzle, s. f. Instrument muzical popular specific popoarelor slave, făcut dintr-o cutie de lemn plată, cu una sau mai multe coarde. – Din scr. gusle, fr. guzla.

GUZLĂ s.f. Instrument muzical cu o singură coardă, folosit de popoarele dalmate. [< fr., it. guzla < cuv. croat].

guzlă s. f. instrument muzical popular monocord, un fel de vioară, la unele popoare dalmatice. (din fr., it. guzla)

GUZLĂ ~e f. (la popoarele slave) Instrument muzical popular, constând dintr-o cutie goală de lemn, înzestrată cu una sau mai multe coarde. /<sb. gusle, fr. guzla

guslă sf vz guzlă

guslă f. vioară sârbească cu o coardă.

guzlă s. f., g.-d. art. guzlei; pl. guzle

guzlă s. f., g.-d. art. guzlei; pl. guzle

guzlă s. f., g.-d. art. guzlei; pl. guzle

guslă (gusle), instrument cu o singură coardă și cu arcuș, răspândit în Iugoslavia, ce servește cântăreților populari (guslari) în acompanierea cântecelor, ale celor epice în special. Coarda îndepărtată de gâtul instr. nu permite călcarea ei propriu-zisă (grifura*) ci numai atingerea ei și obținerea, în consecință, a flageoletelor (1).

guslă, gusle, s.f. (reg.) vioară sârbească cu o coardă.