20 de definiții pentru guz
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
- specializate (5)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GUZ, guzi, s. m. Nume dat unor animale rozătoare (mari). – Din magh. güzü.
guz sm [At: CANTEMIR, IST. 94 / V: (înv) guziu[1], guj / Pl: ~i / E: mg güzü, cf guzgan] (Reg) 1 Nume generic dat unor animale din ordinul rozătoarelor care trăiesc sub pământ. 2 (Îs) Guziu-orb Cârtiță. corectat(ă)
- În original, fără accent — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GUZ, guzi, s. m. (Reg.) Nume dat unor animale rozătoare (mari). – Din magh. güzü.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
GUZ, guzi, s. m. (Regional) Nume dat mai multor animale din ordinul rozătoarelor, care trăiesc sub pămînt. V. sobol. În prima ședință de lectură, în fața ochilor actorilor s-a desfășurat munca intensă «de guzi», în măruntaiele pămîntului. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 126, 11/6. Crezi că pentru asta te-ai născut, ca să trăiești în întuneric, guz sălbatic fără fereastra cerului? DAVIDOGLU, M. 26.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
guz m. (ung. güzü, șoarice de cîmp, gezö, guzgan). Nord. Trans. Ban. Guzgan.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
guj sm vz guz
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
guziu sm vz guz
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GUZIU s. m. (Mold.) Cîrtiță. Guziul, nevâstuica și șoarecele. CANTEMIR, IST. ◊ S. comp. Guziu-orb = cîrtiță. Guziului-orb fericită îi iaste viata! CANTEMIR, IST. Etimologie: magh. güzü. Cf. chițoran (2), sobol (2), șomîc (3).
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
guziu m. Mold. cârtiță. [Ung. GÜZÜ].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
guz s. m., pl. guzi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
guz s. m., pl. guzi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
guz s. m., pl. guzi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
GUZ s. v. guzgan, șobolan.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
guz s. v. GUZGAN. ȘOBOLAN.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
guz (guzi), s. m. – Șobolan. – Var. guzi. Mag. güzü (Cihac, II, 503; Philippide, Principii, 150; DAR). Sec. XVIII. – Der. guzan, s. m. (șobolan); guzui, vb. (a săpa, a scormoni); guzgan, s. m. (șobolan), de la guzan, cu repetiție expresivă, cf. chițcan, gurlan, ghiorlan (Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, I, 287, crede că este cuvînt dacic).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
guz, guzi, (guj, guzgan), s.m. – (reg.) Nume dat unor animale rozătoare (mari): șobolan, cârtiță. Guji de pământ = șobolan de mină, socotiți „protectori ai minelor”: „Gujii-s un fel de șoareci mai mari, șobolani. Aceia anunță surpările. Dar nu toți, numa care-s de pământ, care-s căței de pământ” (Bilțiu, 1999: 120; Oncești). ♦ (onom.) Guzu, nume de familie cu frecvență redusă în Maramureș (DFN, 2007). – Din magh. güzü „șoarece de câmp” (Scriban; Cihac, Philippide, DA, cf. DER; DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
guz, -i. (guj, guzgan), s.m. – Nume dat unor animale rozătoare (mari): șobolan, cârtiță. – Din magh. güzü „șoarece”.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
guziu, guzii, s.m. (reg.) cârtiță.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
guj, s.m. – v. guz („șobolan”).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
guj, -i, (guz), s.m. – Șobolan. Guji de pământ = șobolan de mină, socotiți „protectori ai minelor”: „Gujii-s un fel de șoareci mai mari, șobolani. Aceia anunță surpările. Dar nu toți, numa care-s de pământ, care-s căței de pământ” (Bilțiu 1999: 120; Oncești). – Din magh. güzü „șoarece de câmp”.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
guz, guzisubstantiv masculin
-
- În prima ședință de lectură, în fața ochilor actorilor s-a desfășurat munca intensă «de guzi», în măruntaiele pămîntului. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 126, 11/6. DLRLC
- Crezi că pentru asta te-ai născut, ca să trăiești în întuneric, guz sălbatic fără fereastra cerului? DAVIDOGLU, M. 26. DLRLC
-
etimologie:
- güzü DEX '98 DEX '09