3 intrări

  • gurluit
  • grunguni grongăni grongoi gruguni grungăni grungura grunguri gruni gugăi gugui guguli guguri gungăni gunguni gungura gunguri gurguni gurlui gurui gurgui
  • gurlui (vb.)

33 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GURLUÍT s. n. Faptul de a gurlui; sunete caracteristice scoase de unele păsări, mai ales de porumbei și de turturele. – V. gurlui.

GURLUÍT s. n. Faptul de a gurlui; sunete caracteristice scoase de unele păsări, mai ales de porumbei și de turturele. – V. gurlui.

GURLUÍT n. 1) v. A GURLUI. 2) Sunet caracteristic produs de porumbei și turturele. /v. a gurlui

GURLUÍ, pers. 3 gúrluie, vb. IV. Intranz. (Despre unele păsări, mai ales despre porumbei și turturele) A scoate sunete caracteristice speciei. – Formație onomatopeică.

GURLUÍ, pers. 3 gúrluie, vb. IV. Intranz. (Despre unele păsări, mai ales despre porumbei și turturele) A scoate sunete caracteristice speciei. – Formație onomatopeică.

grunguni vi [At: H I, 365 / V: (reg) grongăni[1], grongoi, gruguni, ~găni, ~ura, ~uri, gruni, gugăi2, gugui, guguli2, guguri, gungăni2, gunguni2, gungura2, gunguri2, gurgui, gurguni, gurlui, gurui / Pzi: 3 grungune și ~nește / E: fo] (Reg) 1 (D. porumbei) A scoate sunete caracteristice speciei. 2 (D. porci) A grohăi. corectată

  1. În original, fără accent — LauraGellner

arată toate definițiile

Intrare: gurluit
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gurluit
  • gurluitul
  • gurluitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • gurluit
  • gurluitului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: grunguni
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • grunguni
  • grungunire
  • grungunit
  • grungunitu‑
  • grungunind
  • grungunindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • grungunește
(să)
  • grungunească
  • grungunea
  • grunguni
  • grungunise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • grungunesc
(să)
  • grungunească
  • grunguneau
  • grunguni
  • grunguniseră
grongăni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
grongoi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gruguni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
grungăni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
grungura
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
grunguri
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gruni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gruni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gugăi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gugui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
guguli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
guguri
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gungăni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gunguni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gungura
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gunguri
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gurguni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (V343)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • gurlui
  • gurluire
  • gurluit
  • gurluitu‑
  • gurluind
  • gurluindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • gurluie
(să)
  • gurluie
  • gurluia
  • gurlui
  • gurluise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • gurluie
(să)
  • gurluie
  • gurluiau
  • gurlui
  • gurluiseră
verb (V343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • gurui
  • guruire
  • guruit
  • guruitu‑
  • guruind
  • guruindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • guruie
(să)
  • guruie
  • guruia
  • gurui
  • guruise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • guruie
(să)
  • guruie
  • guruiau
  • gurui
  • guruiseră
gurgui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: gurlui (vb.)
verb (V343)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • gurlui
  • gurluire
  • gurluit
  • gurluitu‑
  • gurluind
  • gurluindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • gurluie
(să)
  • gurluie
  • gurluia
  • gurlui
  • gurluise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • gurluie
(să)
  • gurluie
  • gurluiau
  • gurlui
  • gurluiseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

gurluit

  • 1. Faptul de a gurlui; sunete caracteristice scoase de unele păsări, mai ales de porumbei și de turturele.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

  • vezi gurlui
    surse: DEX '98 DEX '09

grunguni grongăni grongănire grongoi grongoire gruguni grugunire grungăni grungănire grungura grungurare grunguri grungurire gruni grunire gugăire gugăi guguire gugui guguli gugurire guguri gungănire gungăni gungunire gunguni gungurare gungura gungurire gunguri gurguire gurguni gurgunire gurlui gurluire gurui gurgui

etimologie:

gurlui (vb.)

  • 1. (Despre unele păsări, mai ales despre porumbei și turturele) A scoate sunete caracteristice speciei.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: grunguni gânguri turui ugui

etimologie: