12 definiții pentru guano

guano sns [At: RESMERIȚĂ, D. / E: fr guano] 1 Îngrășământ organic natural, bogat în fosfor și în azot, care se găsește în mari cantități în America de Sud, provenit din acumularea excrementelor și a cadavrelor de păsări, de lilieci din peșteri, a cadavrelor unor animale marine etc. 2 (Pan) Îngrășământ preparat din deșeurile industriei de prelucrare a cărnii.

GUÁNO s. n. Îngrășământ organic natural, bogat în fosfor (și în azot), care se găsește în mari cantități în America de Sud, provenit din acumularea excrementelor și a cadavrelor de păsări, de lilieci din peșteri, a cadavrelor unor animale marine etc. – Din fr. guano.

GUÁNO s. n. Îngrășământ organic natural, bogat în fosfor (și în azot), care se găsește în mari cantități în America de Sud, provenit din acumularea excrementelor și a cadavrelor de păsări, de lilieci din peșteri, a cadavrelor unor animale marine etc. – Din fr. guano.

GUÁNO s. m. Îngrășămînt provenit din acumularea excrementelor, cadavrelor și penelor unor păsări care trăiesc pe insulele din apropierea coastei apusene a Americii de Sud. – Pronunțat: gua-.

GUÁNO s.m. Rocă sedimentară fosfatică, formată prin acumularea excrementelor și a resturilor unor păsări marine, care se folosește ca îngrășământ organic natural. ♦ Îngrășământ preparat din deșeurile industriei de prelucrare a cărnii. [Pron. gua-. / < fr., sp. guano, cf. peruv. huano].

GUÁNO s. m. 1. rocă sedimentară fosfatică, prin acumularea excrementelor și a resturilor unor păsări marine, îngrășământ agricol natural. 2. îngrășământ preparat din deșeurile industriei de prelucrare a cărnii. (< fr., sp. guano)

GUÁNO n. Îngrășământ organic rezultat din descompunerea, în condițiile unei clime uscate, a unor resturi de origine animalieră. [Sil. gua-] /<fr. guano

guano n. îngrășământ din gunoiul păsărilor de mare.

*guáno și, maĭ exact, gŭáno (sp. guano, cuv. luat de la Peruvienĭ). Strat de îngrășămînt provenit din excrementele depuse de păsărĭ în curs de secule și care se află pe coastele Americiĭ de Sud și pin insulele vecine. V. găinaț.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

guano, (engl.= guano), sediment cu compoziție complexă (fosfați de calciu, de amoniu, acid uric, oxalați de calciu și amoniu, sulfați alcalini), format prin acumularea excrementelor și oaselor vertebratelor în arii continentale (zone insulare și mediu speleean). Modificări secundare, de natură chimică, pot conduce la cimentarea sedimentului, care apare astfel concreționar, cavernos și, uneori, cu spărturi concoidale. Acumulările din mediul speleean sunt cunos- cute și sub numele de cheiropterit.

Intrare: guano
  • silabisire: gua-no
substantiv neutru (N77)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular guano guanoul
plural
genitiv-dativ singular guano guanoului
plural
vocativ singular
plural

guano

  • 1. Îngrășământ organic natural, bogat în fosfor (și în azot), care se găsește în mari cantități în America de Sud, provenit din acumularea excrementelor și a cadavrelor de păsări, de lilieci din peșteri, a cadavrelor unor animale marine etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. Rocă sedimentară fosfatică, formată prin acumularea excrementelor și a resturilor unor păsări marine, care se folosește ca îngrășământ organic natural.
    surse: DN
    • 2.1. Îngrășământ preparat din deșeurile industriei de prelucrare a cărnii.
      surse: DN

etimologie: