4 definiții pentru grozavnic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

grozavnic, ~ă a [At: GOLESCU, Î. 114 / Pl: ~ici, ~ice / E: grozav + -nic] (Iuz) Foarte mare.

GROZÁVNIC, -Ă, grozavnici, -e, adj. (Rar) Groaznic. Aflu din țară că p-acolo bîntuie ger strașnic și sărăcie grozavnică. CARAGIALE, O. VII 112. Amîndoi au rămas singuri din grozavnica perire [a potopului], Cunjurați de negre ape, de-acel vifor furios. NEGRUZZI, S. II 7.

GROZÁVNIC, -Ă, grozavnici, -ce, adj. (Rar) Groaznic. – Din grozav + suf. -nic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

grozávnic adj. m., pl. grozávnici; f. sg. grozávnică, pl. grozávnice

Intrare: grozavnic
grozavnic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • grozavnic
  • grozavnicul
  • grozavnicu‑
  • grozavnică
  • grozavnica
plural
  • grozavnici
  • grozavnicii
  • grozavnice
  • grozavnicele
genitiv-dativ singular
  • grozavnic
  • grozavnicului
  • grozavnice
  • grozavnicei
plural
  • grozavnici
  • grozavnicilor
  • grozavnice
  • grozavnicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

grozavnic

  • exemple
    • Aflu din țară că p-acolo bîntuie ger strașnic și sărăcie grozavnică. CARAGIALE, O. VII 112.
      surse: DLRLC
    • Amîndoi au rămas singuri din grozavnica perire [a potopului], Cunjurați de negre ape, de-acel vifor furios. NEGRUZZI, S. II 7.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • grozav + sufix -nic.
    surse: DLRM