GROPAR, gropari, s. m. l. Cel care se ocupă cu săpatul gropilor la cimitir. Cînd au dat groparii de coșciugul lui și i-au ridicat binișor capacul putred, ce să vezi! CARAGIALE, O. I 329. ◊ Fig. Proletariatul și-a îndeplinit, în decurs de un secol, acest rol istoric de gropar al capitalismului. După primul război mondial, capitalismul a fost îngropat pe o șesime din suprafața pămîntului. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 74, 6/2. 2. (Entom.) Necrofor.