opțiuni
  • info

12 definiții pentru gropan

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GROPAN, gropane, s. n. (Reg.) Augmentativ al lui groapă. – Groapă + suf. -an.

GROPAN, gropane, s. n. (Reg.) Augmentativ al lui groapă. – Groapă + suf. -an.

gropan sn vz gropană

GROPAN, gropane, s. n. (Regional) Augmentativ al lui groapă. Începu să caute un loc prin grădină, să sape un gropan, o mică fîntînă a lui. PREDA, Î. 158. Toate jivinile cîte se tîrăsc prin țărînă și cîte se ascund pe sub pămînt, toate îl cunoscură pe dînsul de stăpîn... mișunii cei cu gropanele pline de grîne, și șobolanii din smîrcuri. ODOBESCU, S. III 185. – Variantă: gropană (ALECSANDRI, P. P. 74) s. f.

gropán n., pl. e, și gropană f., pl. e, (d. groapă). Groapă mare.

gropană sf [At: ANON. CAR. / V: ~an sn / Pl: ~ne / E: groapă + -an] (Pop) 1-2 (Șhp) Groapă (7) (adâncă).

GROPANĂ s. f. v. gropan.

gropană f. groapă mare: la gropana cu cinci ulmi POP.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

gropan (reg.) s. n., pl. gropane

gropan (reg.) s. n., pl. gropane

gropană s. f., pl. gropane

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

gropan, gropane, s.n. (reg.) groapă cu apă (de udat zarzavaturile și legumele) făcută în grădini cu terenuri joase.

gropană, gropane, s.f. (înv.) groapă mare.

Intrare: gropan
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gropan
  • gropanul
  • gropanu‑
plural
  • gropane
  • gropanele
genitiv-dativ singular
  • gropan
  • gropanului
plural
  • gropane
  • gropanelor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gropană
  • gropana
plural
  • gropane
  • gropanele
genitiv-dativ singular
  • gropane
  • gropanei
plural
  • gropane
  • gropanelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

gropan, gropanesubstantiv neutru

  • 1. regional Augmentativ al lui groapă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Începu să caute un loc prin grădină, să sape un gropan, o mică fîntînă a lui. PREDA, Î. 158. DLRLC
    • format_quote Toate jivinile cîte se tîrăsc prin țărînă și cîte se ascund pe sub pămînt, toate îl cunoscură pe dînsul de stăpîn... mișunii cei cu gropanele pline de grîne, și șobolanii din smîrcuri. ODOBESCU, S. III 185. DLRLC
etimologie:
  • Groapă + sufix -an. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.