11 definiții pentru gropan gropană


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GROPÁN, gropane, s. n. (Reg.) Augmentativ al lui groapă.Groapă + suf. -an.

GROPÁN, gropane, s. n. (Reg.) Augmentativ al lui groapă.Groapă + suf. -an.

GROPÁN, gropane, s. n. (Regional) Augmentativ al lui groapă. Începu să caute un loc prin grădină, să sape un gropan, o mică fîntînă a lui. PREDA, Î. 158. Toate jivinile cîte se tîrăsc prin țărînă și cîte se ascund pe sub pămînt, toate îl cunoscură pe dînsul de stăpîn... mișunii cei cu gropanele pline de grîne, și șobolanii din smîrcuri. ODOBESCU, S. III 185. – Variantă: gropánă (ALECSANDRI, P. P. 74) s. f.

gropán n., pl. e, și gropană f., pl. e, (d. groapă). Groapă mare.

gropa sf [At: ANON. CAR. / V: ~an sn / Pl: ~ne / E: groapă + -an] (Pop) 1-2 (Șhp) Groapă (7) (adâncă).

gropană f. groapă mare: la gropana cu cinci ulmi POP.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

gropán (reg.) s. n., pl. gropáne

gropánă s. f., pl. gropáne


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

gropán, gropáne, s.n. (reg.) groapă cu apă (de udat zarzavaturile și legumele) făcută în grădini cu terenuri joase.

gropánă, gropáne, s.f. (înv.) groapă mare.

Intrare: gropan
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gropan
  • gropanul
  • gropanu‑
plural
  • gropane
  • gropanele
genitiv-dativ singular
  • gropan
  • gropanului
plural
  • gropane
  • gropanelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gropa
  • gropana
plural
  • gropane
  • gropanele
genitiv-dativ singular
  • gropane
  • gropanei
plural
  • gropane
  • gropanelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

gropan gropană

  • 1. regional Augmentativ al lui groapă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Începu să caute un loc prin grădină, să sape un gropan, o mică fîntînă a lui. PREDA, Î. 158.
      surse: DLRLC
    • Toate jivinile cîte se tîrăsc prin țărînă și cîte se ascund pe sub pămînt, toate îl cunoscură pe dînsul de stăpîn... mișunii cei cu gropanele pline de grîne, și șobolanii din smîrcuri. ODOBESCU, S. III 185.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Groapă + sufix -an.
    surse: DEX '98 DEX '09