grohotiș sn [At: H IV 245 / V: greut~ / Pl: ~uri / E: grohot² + -iș] (Reg) 1 Grămadă de pietre. 2 (Spc) Îngrămădire de bucăți colțuroase de rocă, de dimensiuni variabile, rezultate din dezagregarea stâncilor și prăvălite din munți sau aduse de ghețari. 3 (Pex) Rocă sedimentară formată din grohotiș (2). 4 (Pex) Loc acoperit cu grohotiș (2). 5 Amestec de piatră măruntă cu nisip.