GROG, (2) groguri, s. n. 1. Băutură preparată din rom, coniac sau rachiu amestecat cu apă fierbinte îndulcită și cu lămâie. 2. Porție dintr-o astfel de băutură. – Din fr., engl. grog.

grog sn [At: DA / Pl: ~uri / E: eg grog] Băutură preparată din rom, coniac sau rachiu amestecat cu apă fierbinte, îndulcită, la care se adaugă lămâie.

GROG, groguri, s. n. Băutură preparată din rom, coniac sau rachiu amestecat cu apă fierbinte îndulcită și cu lămâie. – Din fr., engl. grog.

GROG s. n. Băutură făcută din rom, coniac sau rachiu amestecat cu apă fierbinte îndulcită cu zahăr și care se servește caldă.

GROG s.n. Băutură făcută din rom, coniac sau rachiu, apă fierbinte, zahăr și lămîie. [< engl., fr. grog].

GROG s. n. băutură reconfortantă din rom, brandy sau whisky, apă fierbinte, zahăr și lămâie, care se servește caldă. (< engl., fr. grog)

GROG ~uri n. Băutură alcoolică constând dintr-un amestec de rom, coniac sau rachiu și apă fierbinte îndulcită. /<fr., engl. grog

*grog n., pl. urĭ (fr. grog, d. engl. grog, cuv. care era supranumele amiraluluĭ Vernon din marina engleză pe la 1740. Acest amiral, ca să reprime abuzu rachiuluĭ dintre soldațiĭ luĭ, a inventat această băutură. Fiind-că el purta obișnuit o tunică de grogram [d. fr. gros grain, stofă de păr de cămilă, camelot, cu bobițe marĭ. V. gogrea], soldațiĭ l-aŭ supranumit old grog [bătrînu grog], care nume a trecut apoĭ asupra băuturiĭ inventate de el). O băutură compusă din rom orĭ coñac, apă caldă orĭ rece, zahăr și lămîĭe și obișnuită mult în nordu Angliiĭ.

grog s. n., (porții) pl. groguri

grog s. n., (porții) pl. groguri

grog s. n., pl. groguri

grog (groguri), s. n. – Punci, băutură. Engl. grog. Sec. XIX.