4 intrări

27 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

grivei sm, a [At: ANON. CAR. / Pl: ~ / E: griv + -ei] 1-2 (Câine) cu blana pestriță.

GRIVÉI, grivei, adj. (Reg.; adesea substantivat) Griv. – Griv + suf. -ei.

GRIVÉI, grivei, adj. (Reg.; adesea substantivat) Griv. – Griv + suf. -ei.

GRIVÉI, grivei, adj. m. (Despre animale) Griv, pestriț (cu pete albe și negre). De unde vii, Cella?... – De unde vin toți... îmi răspunse ea mîngîindu-și iedul grivei ce-o împungea cu coarnele. DELAVRANCEA, S. 69.

GRIVÉI adj. v. GRIV. /griv + suf. ~ei

grivéĭ m. (d. griv). Nume de cîne.

griv, ~ă a, smf [At: ANON. CAR. / Pl: ~i, ~e / E: bg грив] 1 a (Îvp; d. animale, mai ales d. câini, păsări) Pestriț. 2 sf (Îrg) Cățea de vânătoare. 3 sf (Îrg; îe) Departe-i ~va de iepure Se spune când cineva nu reușește să ghicească un adevăr.

gri sf [At: RESMERIȚĂ, D. / Pl: ~ve / E: griv] Câine de vânătoare pătat.

GRIV, -Ă, grivi, -e, adj. (Pop.; despre câini, păsări etc.) Pătat cu alb și negru; pestriț, grivei. ♦ (Substantivat) Câine sau cățea cu blana de culoare pestriță. ◊ Expr. (E) departe griva de iepure, se spune cuiva care se află departe de adevăr. – Din bg. griv.

GRIV, -Ă, grivi, -e, adj. (Pop.; despre câini, păsări etc.) Pătat cu alb și negru; pestriț, grivei. ♦ (Substantivat) Câine sau cățea cu blana de culoare pestriță. ◊ Expr. (E) departe griva de iepure, se spune cuiva care se află departe de adevăr. – Din bg. griv.

GRIV, -Ă, grivi, -e, adj. (Mai ales despre cîini și păsări) Pătat cu alb și negru; pestriț. Cînii ciobănești de la noi... au... părul lățos și mai totdeauna griv. La TDRG. ◊ (Poetic) Îi văd [Balcanii] lucind, scînteind în lumină spinări gheboase, pietroase, sive, grive, pleșuve. STANCU, D. 193.

GRIV ~ă (~i, ~e) și substantival (despre câini, păsări) Care este pătat cu alb și negru. /<bulg. griv

griv a. vărgat cu alb și negru (vorbind de câini). [Serb. GRIVO].

grivă f. cățea, mai ales vărgată la gât: departe ca griva de iepure PANN.

griveiu a. pestriț. ║ m. nume de câine.

griv, -ă adj. (bg. griv, ngr. grivos). Munt. ș. a. Cenușiŭ, ser, sur, sein (ca șoaricele): pisică, lînă grivă. Prov. E departe Griva (nume de cățea) de ĭepure, e mare depărtare (maĭ este) pînă la reușită.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*Grivéi (nume de câine) s. propriu m.

grivéi (reg.) adj. m., pl. grivéi

grivéi adj. m., pl. grivéi

griv2 (pop.) s. m., pl. grivi

griv1 (pop.) adj. m., pl. grivi; f. grívă, pl. gríve

*grívă (pop.) s. f., g.-d. art. grívei; pl. gríve

arată toate definițiile

Intrare: Grivei
Grivei
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: grivei
grivei adjectiv
adjectiv (A120)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • grivei
  • griveiul
  • griveiu‑
  • griveie
  • griveia
plural
  • grivei
  • griveii
  • griveie
  • griveiele
genitiv-dativ singular
  • grivei
  • griveiului
  • griveie
  • griveiei
plural
  • grivei
  • griveilor
  • griveie
  • griveielor
vocativ singular
plural
Intrare: griv
griv adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • griv
  • grivul
  • grivu‑
  • gri
  • griva
plural
  • grivi
  • grivii
  • grive
  • grivele
genitiv-dativ singular
  • griv
  • grivului
  • grive
  • grivei
plural
  • grivi
  • grivilor
  • grive
  • grivelor
vocativ singular
plural
Intrare: grivă
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gri
  • griva
plural
  • grive
  • grivele
genitiv-dativ singular
  • grive
  • grivei
plural
  • grive
  • grivelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

grivei

etimologie:

  • Griv + sufix -ei.
    surse: DEX '98 DEX '09

griv

  • 1. popular (Despre câini, păsări etc.) Pătat cu alb și negru.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: grivei pestriț 2 exemple
    exemple
    • Cînii ciobănești de la noi... au... părul lățos și mai totdeauna griv. La TDRG.
      surse: DLRLC
    • poetic Îi văd [Balcanii] lucind, scînteind în lumină spinări gheboase, pietroase, sive, grive, pleșuve. STANCU, D. 193.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (și) substantivat Câine sau cățea cu blana de culoare pestriță.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.2. expresie (E) departe griva de iepure, se spune cuiva care se află departe de adevăr.
      surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: