2 intrări

22 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GRINDINÁ, pers. 3 gríndină, vb. I. Intranz. impers. (Rar) A cădea grindină. – Din grindină. Cf. lat. grandinare.

GRINDINÁ, pers. 3 gríndină, vb. I. Intranz. impers. (Rar) A cădea grindină. – Din grindină. Cf. lat. grandinare.

grindina [At: TEODORESCU, P. P. 40 / Pzi: 3 ~i și ~ea / E: lat grandinare] 1 viim (Reg) A cădea grindină. 2 vt (Liv; d. săgeți trase) A acoperi ca o grindină.

grindinà v. 1. a bate piatră, a cădea grindină; 2. fig. a bombarda: tunurile grindinau din toate părțile BĂLC.

GRÍNDINĂ, grindine, s. f. Precipitație atmosferică alcătuită din particule de gheață având forma unor pietricele; piatră. ♦ Fig. Ceea ce vine, cade, năvălește în mare cantitate. O grindină de lăcuste.Fig. (Adverbial) În mare cantitate (și unul după altul). Săgețile cădeau grindină. [Pl. și: grindini] – Lat. grando, -inis.

GRÍNDINĂ, grindine, s. f. Precipitație atmosferică alcătuită din particule de gheață având forma unor pietricele; piatră. ♦ Fig. Ceea ce vine, cade, năvălește în mare cantitate. O grindină de lăcuste.Fig. (Adverbial) În mare cantitate (și unul după altul). Săgețile cădeau grindină. [Pl. și: grindini] – Lat. grando, -inis.

grindină [At: CORESI, PS. 214 / V: grindenă, grindene[1], grindine / Pl: ~ne / E: ml grando, -inis] 1 sf Precipitație atmosferică alcătuită din particule de gheață care au formă de pietricele. 2 sf (Pan) Ceea ce vine, cade, năvălește în cantitate mare. 3 av (Fig) În cantitate mare și unul după altul. corectată

  1. În original, incorect accentuat: grindene LauraGellner

GRÍNDINĂ, grindini, s. f. (Rar la pl.) Precipitație atmosferică în formă de boabe de gheață, care cad pe timp de ploaie sau de furtună; (popular) piatră, gheață. A bătut grindina.Alunga nourii cei negri de pe deasupra satului nostru și abătea grindina în alte părți, înfingînd toporul în pămînt afară. CREANGĂ, A. 34. Un crin se usucă și-n lături s-abate Cînd ziua e rece și cerul în nori, Cînd soarele-l arde, cînd vîntul îl bate, Cînd grindina cade torente pe flori. BOLINTINEANU, O. 178. ◊ Fig. (Urmat de determinări în genitiv sau introduse prin prep. «de») Grindini de granate băteau dinspre dușmani. TOMA, C. V. 383. Caii aleargă îndemnați de țipetele vizitiului, speriați de răpăitul stropilor care cad, repezi și grei, ca o grindină de gloanțe. VLAHUȚĂ, O. A. II 130. Bătrînul Socoleanu, doborît sub grindina laudelor... se lasase pe un scaun. NEGRUZZI, S. I 6.

gríndenă, gríndeni s. f. v. grindină Și ca nouri de aramă și ca ropotul de grindeni, Orizonu-ntunecându-l, vin săgeți de pretutindeni – Mihai Eminescu (Scrisoarea a III-a), Înghețe-i gerul bocnă, bată-i grindeni, Și ploaia biciuiască-i pretutindeni; – Francois Villon (Baladă șugubeață, traducere Romulus Vulpescu), Merg spre turnul nalt, cât norii albi de grindeni, Margini nu se știu, priveliștea n-are – Camil Petrescu (Samarcanda, Patul lui Procust)

GRÍNDINĂ ~i f. Precipitații atmosferice sub forma unor bucățele de gheață, provenite prin înghețarea picăturilor de ploaie. [G.-D. grindinei] /<lat. grando, ~inis

grindină f. 1. apă înghețată ce cade din nori în chip de grăunțe; 2. fig. mare cantitate: grindină de săgeți; bătrânul doborît de grindina laudelor NEGR. [Lat. GRANDINEM].

2) gríndină, a v. intr. (lat. grándinat, -áre). Ploŭă cu peatră, cu grindină. Fig. Rar. Împușcă, bombardează: puștile și tunurile grindinaŭ.

1) gríndină f., pl. e și ĭ (lat. grando, grándinis, it. grándine și grándina. V. grunț). Ploaĭe de gheață (peatră) care cade vara supt formă de grăunțe, une-orĭ maĭ marĭ și de cît alunele. Fig. Mare cantitate: grindină de laude, de ocărĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

grindiná (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 sg. gríndină

grindiná vb., ind. prez. 3 sg. grindineáză

gríndină s. f., g.-d. art. gríndinei; pl. gríndine

gríndină s. f., g.-d. art. gríndinei; pl. gríndine/gríndini


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GRÍNDINĂ s. (MET.) piatră, (Transilv. și Bucov.) gheață, (înv.) smidă. (A bătut ~.)

GRINDINĂ s. (MET.) piatră, (Transilv. și Bucov.) gheață, (înv.) smidă. (A bătut ~.)

arată toate definițiile

Intrare: grindina
verb (V2)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • grindina
  • grindinare
  • grindinat
  • grindinatu‑
  • grindinând
  • grindinându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • grindină
(să)
  • grindine
  • grindina
  • grindină
  • grindinase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
Intrare: grindină
grindină1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • grindină
  • grindina
plural
  • grindine
  • grindinele
genitiv-dativ singular
  • grindine
  • grindinei
plural
  • grindine
  • grindinelor
vocativ singular
plural
grindenă substantiv feminin
  • silabație: grin-de-nă info
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • grindenă
  • grindena
plural
  • grindeni
  • grindenile
genitiv-dativ singular
  • grindeni
  • grindenii
plural
  • grindeni
  • grindenilor
vocativ singular
plural
grindene
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
grindine
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
grindină2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • grindină
  • grindina
plural
  • grindini
  • grindinile
genitiv-dativ singular
  • grindini
  • grindinii
plural
  • grindini
  • grindinilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

grindina

  • 1. rar A cădea grindină.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • grindină
    surse: DEX '09 DEX '98
  • cf. limba latină grandinare
    surse: DEX '98 DEX '09

grindină grindenă grindene grindine

  • 1. Precipitație atmosferică alcătuită din particule de gheață având forma unor pietricele.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: gheață piatră smidă attach_file 3 exemple
    exemple
    • A bătut grindina.
      surse: DLRLC
    • Alunga nourii cei negri de pe deasupra satului nostru și abătea grindina în alte părți, înfingînd toporul în pămînt afară. CREANGĂ, A. 34.
      surse: DLRLC
    • Un crin se usucă și-n lături s-abate Cînd ziua e rece și cerul în nori, Cînd soarele-l arde, cînd vîntul îl bate, Cînd grindina cade torente pe flori. BOLINTINEANU, O. 178.
      surse: DLRLC
    • 1.1. figurat Ceea ce vine, cade, năvălește în mare cantitate.
      surse: DEX '09 DEX '98 attach_file 4 exemple
      exemple
      • O grindină de lăcuste.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • Grindini de granate băteau dinspre dușmani. TOMA, C. V. 383.
        surse: DLRLC
      • Caii aleargă îndemnați de țipetele vizitiului, speriați de răpăitul stropilor care cad, repezi și grei, ca o grindină de gloanțe. VLAHUȚĂ, O. A. II 130.
        surse: DLRLC
      • Bătrînul Socoleanu, doborît sub grindina laudelor... se lasase pe un scaun. NEGRUZZI, S. I 6.
        surse: DLRLC
    • 1.2. figurat (și) adverbial În mare cantitate (și unul după altul).
      surse: DEX '09 DEX '98 attach_file un exemplu
      exemple
      • Săgețile cădeau grindină.
        surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: