GRENADIER, grenadieri, s. m. (Ieșit din uz) 1. Soldat infanterist care acționa cu grenada. 2. (În vechea armată prusacă, franceză, rusă etc.; și în forma grenadir) Soldat făcînd parte dintr-o unitate de elită a infanteriei. Ca să nu rămîie tîrgul fără pază, se rînduisă din cincisprezece în cincisprezece zile cîte o roată de grenadiri. RUSSO, S. 29. Să o vezi, domnule, aceea e femeie; mai naltă cu două palme decît mine. Seamănă bunului său care a fost grenadir. NEGRUZZI, S. I 59. – Pronunțat: -di-er. - Variantă: (2) grenadir s. m.