11 definiții pentru grefier

grefier sm [At: HAMANGIU, C. C. / P: ~fi-er / Pl: ~i / E: fr greffier] Funcționar judecătoresc însărcinat cu înregistrarea dezbaterilor instanței de judecată, cu redactarea hotărârilor, cu întocmirea, păstrarea și comunicarea actelor de procedură.

GREFIÉR, -Ă, grefieri, -e, s. m. și f. Funcționar judecătoresc însărcinat cu înregistrarea dezbaterilor instanței, cu redactarea hotărârilor, cu întocmirea, păstrarea și comunicarea actelor de procedură. [Pr.: -fi-er] – Din fr. greffier.

GREFIÉR, grefieri, s. m. Funcționar judecătoresc însărcinat cu înregistrarea dezbaterilor instanței, cu redactarea hotărârilor, cu întocmirea, păstrarea și comunicarea actelor de procedură [Pr.: -fi-er] – Din fr. greffier.

GREFIÉR, grefieri, s. m. Funcționar judecătoresc însărcinat să asiste la dezbaterile instanței, să consemneze desfășurarea lucrărilor, să redacteze diverse acte judecătorești și să păstreze actele originale și corpurile delicte depuse la grefă. Într-un cap al mesei, cu spatele la ferestre, ședea grefierul ședinței. CAMIL PETRESCU, O. II 561. – Pronunțat: -fi-er.

grefiér (-fi-er) s. m., pl. grefiéri

grefiér s. m. (sil. -fi-er), pl. grefiéri

GREFIÉR s.m. Funcționar judecătoresc. [Pron. -fi-er. / < fr. greffier].

GREFIÉR s. m. funcționar judecătoresc care întocmește, comunică și păstrează actele de procedură, consemnează dezbaterile și ședințele de judecată etc. (< fr. greffier)

GREFIÉR ~i m. Funcționar al unei grefe. /<fr. greffier

grefier m. funcționar care ține grefa, care scrie la audiență sentințele și asistă pe judecător în unele ocaziuni.

*grefiér m. (fr. greffier, grefier, d. lat. graphiarius, d. graphium, vgr. graphion, condeĭ de plumb orĭ de peatră). Acel funcționar care ține grefa, scrie la audiență sentențele și-l asistă pe judecător une-orĭ.

Intrare: grefier
  • silabisire: gre-fi-er
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular grefier grefierul
plural grefieri grefierii
genitiv-dativ singular grefier grefierului
plural grefieri grefierilor
vocativ singular grefierule, grefiere
plural grefierilor

grefier, -ă grefier grefieră

  • 1. Funcționar judecătoresc însărcinat cu înregistrarea dezbaterilor instanței, cu redactarea hotărârilor, cu întocmirea, păstrarea și comunicarea actelor de procedură.
    surse: DEX '09 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Într-un cap al mesei, cu spatele la ferestre, ședea grefierul ședinței. CAMIL PETRESCU, O. II 561.
      surse: DLRLC

etimologie: