2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

grecizat, ~ă a [At: IORGA, L. II, 13 / Pl: ~ați, ~e / E: greciza] (D. oameni) Care a trecut la naționalitatea greacă Si: (înv) grecit.

GRECIZÁ, grecizez, vb. I. Tranz. și refl. A face să-și însușească sau a-și însuși limba, obiceiurile etc. grecilor, a (se) asimila grecilor. – Grec + suf. -iza. Cf. fr. gréciser.

GRECIZÁ, grecizez, vb. I. Tranz. și refl. A face să-și însușească sau a-și însuși limba, obiceiurile etc. grecilor, a (se) asimila grecilor. – Grec + suf. -iza. Cf. fr. gréciser.

greciza vtf [At: IORGA, L. II, 13 / Pzi: ~zez / E: fr greciser] A face să devină grec (2) Si: (îvr) a greci.

GRECIZÁ vb. I. tr., refl. A face să-și însușească sau a-și însuși limba, obiceiurile etc. grecilor; a da formă grecească cuvintelor unei limbi. [< fr. gréciser].

GRECIZÁ vb. tr., refl. a face să-și însușească, a-și însuși limba, obiceiurile grecilor; a (se) asimila grecilor. (< fr. gréciser)

A GRECIZÁ ~éz tranz. A face să se grecizeze. /grec + suf. ~iza

A SE GRECIZÁ mă ~éz intranz. A adopta limba, cultura și obiceiurile grecilor; a deveni asemănător cu grecii. /grec + suf. ~iza

grecizà v. 1. a da o fizionomie greacă unei vorbe românești; 2. a deprinde cu datinile grecești: societatea română a fost cu totul grecizată în epoca fanariotă.

*grecizéz v. tr. (d. Grec; fr. gréciser). Grecesc, prefac în Grec, daŭ aspect grecesc: societatea românească era foarte grecizată în epoca fanariotă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

grecizá (a ~) vb., ind. prez. 3 grecizeáză

grecizá vb., ind. prez. 1 sg. grecizéz, 3 sg. și pl. grecizeáză

Intrare: grecizat
grecizat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • grecizat
  • grecizatul
  • grecizatu‑
  • greciza
  • grecizata
plural
  • grecizați
  • grecizații
  • grecizate
  • grecizatele
genitiv-dativ singular
  • grecizat
  • grecizatului
  • grecizate
  • grecizatei
plural
  • grecizați
  • grecizaților
  • grecizate
  • grecizatelor
vocativ singular
plural
Intrare: greciza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • greciza
  • grecizare
  • grecizat
  • grecizatu‑
  • grecizând
  • grecizându‑
singular plural
  • grecizea
  • grecizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • grecizez
(să)
  • grecizez
  • grecizam
  • grecizai
  • grecizasem
a II-a (tu)
  • grecizezi
(să)
  • grecizezi
  • grecizai
  • grecizași
  • grecizaseși
a III-a (el, ea)
  • grecizea
(să)
  • grecizeze
  • greciza
  • greciză
  • grecizase
plural I (noi)
  • grecizăm
(să)
  • grecizăm
  • grecizam
  • grecizarăm
  • grecizaserăm
  • grecizasem
a II-a (voi)
  • grecizați
(să)
  • grecizați
  • grecizați
  • grecizarăți
  • grecizaserăți
  • grecizaseți
a III-a (ei, ele)
  • grecizea
(să)
  • grecizeze
  • grecizau
  • greciza
  • grecizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

greciza grecizat

  • 1. reflexiv A face să-și însușească sau a-și însuși limba, obiceiurile etc. grecilor, a (se) asimila grecilor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie:

  • Grec + sufix -iza.
    surse: DEX '98 DEX '09
  • cf. limba franceză gréciser
    surse: DEX '09 DEX '98 DN