2 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GREÁRE, greări, s. f. Acțiunea de a grea și rezultatul ei. [Pr.: gre-a-] – V. grea.

GREÁRE, greări, s. f. Acțiunea de a grea și rezultatul ei. [Pr.: gre-a-] – V. grea.

greare sf [At: LTR / Pl: ~eări / E: grea] (Mrn) Echipare a unei nave cu greementul necesar.

GREÁRE s.f. Acțiunea de a grea; capelare. [Pron. gre-a-. / < grea].

GREÁ, greez, vb. I. Tranz. (Mar.) A echipa o navă cu greementul necesar. [Pr.: gre-a] – Din fr. gréer.

GREÁ, greez, vb. I. Tranz. (Mar.) A echipa o navă cu greementul necesar. [Pr.: gre-a] – Din fr. gréer.

grea vt [At: DN / Pzi: ~eez / E: fr gréer] (Mrn) A echipa o navă cu greementul necesar.

GREÁ vb. I. tr. (Mar.) A instala greementul unei nave. [Pron. gre-a, p. i. -eez, 3,6 -ează, ger. -eând. / < fr. gréer].

GREÁ vb. tr. a dota o navă cu gremeentul necesar. (< fr. gréer)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

greá vb., ind. prez. 1 sg. greéz, 3 sg. și pl. greeáză

Intrare: greare
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • greare
  • grearea
plural
  • greări
  • greările
genitiv-dativ singular
  • greări
  • greării
plural
  • greări
  • greărilor
vocativ singular
plural
Intrare: grea
verb (VT210)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • grea
  • greare
  • great
  • greatu‑
  • greând
  • greându‑
singular plural
  • greea
  • greați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • greez
(să)
  • greez
  • gream
  • greai
  • greasem
a II-a (tu)
  • greezi
(să)
  • greezi
  • greai
  • greași
  • greaseși
a III-a (el, ea)
  • greea
(să)
  • greeze
  • grea
  • greă
  • grease
plural I (noi)
  • greăm
(să)
  • greăm
  • gream
  • grearăm
  • greaserăm
  • greasem
a II-a (voi)
  • greați
(să)
  • greați
  • greați
  • grearăți
  • greaserăți
  • greaseți
a III-a (ei, ele)
  • greea
(să)
  • greeze
  • greau
  • grea
  • greaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

greare

  • 1. Acțiunea de a grea și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: capelare

etimologie:

  • vezi grea
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

grea

  • 1. marină A echipa o navă cu greementul necesar.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: