GRAVURĂ, (2) gravuri, s. f. 1. Arta gravării în lemn, metal, piatră etc.; gravare. Mă pomenesc vorbindu-ți despre arta germanilor și despre gravură. ODOBESCU, S. III 61. ◊ Gravură cu acvaforte = procedeu prin care o imagine este gravată cu ajutorul acidului azotic pe o placă de cupru, plană și bine lustruită. 2. Placă de cupru sau de piatră, de oțel etc. pe care s-a gravat o imagine spre a fi reprodusă; p. ext. imagine reprodusă după o placă gravată; stampă. Gravurile lui Th. Aman.