2 intrări

19 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GRAVÁT, -Ă, gravați, -te, adj. Care a fost supus operației de gravare. – V. grava.

GRAVÁT, -Ă, gravați, -te, adj. Care a fost supus operației de gravare. – V. grava.

gravat2, ~ă a [At: ODOBESCU, S. II, 219 / Pl: ~ați, ~te / E: grava] Care a fost supus operației de gravare.

gravat1 sn [At: MDA ms / Pl: (rar) ~uri / E: grava] Gravare.

GRAVÁT, -Ă, gravați, -te, adj. Supus operației de gravare. Lipan deschise capacul gravat al cronometrului de aur. C. PETRESCU, C. V. 11.

GRAVÁ, gravez, vb. I. Tranz. A executa prin așchiere, săpare, zgâriere etc. imagini, ornamente, litere etc. într-un material, cu ajutorul unor instrumente sau al unor mijloace tehnice speciale, pentru a obține un clișeu de imprimare sau în scop decorativ. – Din fr. graver.

grava vt [At: DA / Pzi: ~vez / E: fr graver, ger gravieren, it gravare] A săpa imagini, ornamente, litere etc. într-un material, cu ajutorul unor instrumente sau al unor mijloace tehnice speciale, pentru a obține un clișeu de imprimare sau în scop decorativ.

GRAVÁ, gravez, vb. I. Tranz. A săpa o imagine, ornamente, litere etc. într-un material, cu ajutorul unor instrumente sau al unor mijloace tehnice speciale, pentru a obține un clișeu de imprimare sau în scop decorativ. – Din fr. graver.

GRAVÁ, gravez, vb. I. Tranz. A scobi în piatră, în lemn, în metal etc. pentru a executa diferite semne sau figuri, în relief sau în adîncime, cu ajutorul unor instrumente sau a unor mijloace chimice speciale, în vederea înfrumusețării obiectelor sau pentru a reproduce ulterior semnele sau figurile. Ceasornicul gros de argint gravat cu o scenă de vînătoare. DUMITRIU, B. F. 124. Lespezi de piatră cioplită... gravate cu inscripțiuni slavone. ODOBESCU, S. II 219.

GRAVÁ vb. I. tr. A săpa în piatră, în lemn, în metal etc. diferite litere sau figuri, în special pentru a obține un clișeu grafic. [< fr. graver].

GRAVÁ vb. tr. a săpa în piatră, lemn, metal etc. litere sau figuri, în special pentru a obține un clișeu grafic. (< fr. graver)

A GRAVÁ ~éz tranz. (imagini, ornamente, litere etc.) A imprima pe suprafața unui material cu ajutorul unui instrument ascuțit sau al unor procedee tehnice speciale, pentru a obține un clișeu grafic sau în scopuri decorative. /<fr. graver

gravà v. 1. a săpa în metal ori lemn figuri sau litere de reprodus prin tipar; 2. fig. a întipări cu tărie: a grava în memoria sa.

*gravéz v. tr. (fr. graver, d. vgerm. graban, ngerm. graben, a săpa, a grava, d. grab, groapă. V. groapă). Sap litere saŭ figurĭ în metal, în peatră, în lemn. Fig. Întipăresc adînc: a grava ceva în inima (în mintea) cuĭva.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

gravá (a ~) vb., ind. prez. 3 graveáză

gravá vb., ind. prez. 1 sg. gravéz, 3 sg. și pl. graveáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GRAVÁ vb. (rar) a scrijeli. (A ~ metalul.)

GRAVÁ vb. v. fixa, rămâne.

GRAVA vb. (rar) a scrijeli. (A ~ metalul.)

Intrare: gravat
gravat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gravat
  • gravatul
  • gravatu‑
  • grava
  • gravata
plural
  • gravați
  • gravații
  • gravate
  • gravatele
genitiv-dativ singular
  • gravat
  • gravatului
  • gravate
  • gravatei
plural
  • gravați
  • gravaților
  • gravate
  • gravatelor
vocativ singular
plural
Intrare: grava
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • grava
  • gravare
  • gravat
  • gravatu‑
  • gravând
  • gravându‑
singular plural
  • gravea
  • gravați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • gravez
(să)
  • gravez
  • gravam
  • gravai
  • gravasem
a II-a (tu)
  • gravezi
(să)
  • gravezi
  • gravai
  • gravași
  • gravaseși
a III-a (el, ea)
  • gravea
(să)
  • graveze
  • grava
  • gravă
  • gravase
plural I (noi)
  • gravăm
(să)
  • gravăm
  • gravam
  • gravarăm
  • gravaserăm
  • gravasem
a II-a (voi)
  • gravați
(să)
  • gravați
  • gravați
  • gravarăți
  • gravaserăți
  • gravaseți
a III-a (ei, ele)
  • gravea
(să)
  • graveze
  • gravau
  • grava
  • gravaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

gravat

  • 1. Care a fost supus operației de gravare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Lipan deschise capacul gravat al cronometrului de aur. C. PETRESCU, C. V. 11.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi grava
    surse: DEX '98 DEX '09

grava

  • 1. A executa prin așchiere, săpare, zgâriere etc. imagini, ornamente, litere etc. într-un material, cu ajutorul unor instrumente sau al unor mijloace tehnice speciale, pentru a obține un clișeu de imprimare sau în scop decorativ.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: scrijeli 2 exemple
    exemple
    • Ceasornicul gros de argint gravat cu o scenă de vînătoare. DUMITRIU, B. F. 124.
      surse: DLRLC
    • Lespezi de piatră cioplită... gravate cu inscripțiuni slavone. ODOBESCU, S. II 219.
      surse: DLRLC
    • comentariu Exemplele fac referire la participiul trecut al verbului.
      surse: dexonline

etimologie: