granulom sn [At: DN³ / Pl: ~oame / E: fr granulome] (Med) 1 Tumoare de dimensiuni reduse, apărută în urma unui proces inflamator. 2 Țesut inflamat care apare la rădăcina unui dinte în urma unui abces cronic.

GRANULÓM, granuloame, s. n. Mică tumoare inflamatorie cronică, de formă nodulară, circumscrisă, de dimensiuni reduse, apărută în urma acumulării unui număr variat de celule fagocite mari. ♦ Țesut inflamat care apare la rădăcina unui dinte în urma unui abces cronic. – Din fr. granulome.

GRANULÓM, granuloame, s. n. Tumoare de dimensiuni reduse, apărută în urma unui proces inflamator. ♦ Țesut inflamat care apare la rădăcina unui dinte în urma unui abces cronic. – Din fr. granulome.

GRANULÓM, granuloame, s. n. (Med.) Mic nodul format din cauza unei inflamații cronice specifice (sifilis, tuberculoză etc.).

GRANULÓM s.n. (Med.) Mic nodul cauzat de o inflamație cronică specifică (sifilis, tuberculoză etc.). [Pl. -oame. / < fr. granulome, cf. lat. granulum – grăunte mic].

GRANULÓM s. n. mic nodul cauzat de o inflamație cronică specifică (sifilis, tuberculoză etc.). (< fr. granulome)

GRANULÓM ~oáme n. 1) Tumoare mică și rotundă, provocată de un proces inflamator. 2) Țesut inflamat la rădăcina unui dinte. /<fr. granulome

granulóm s. n., pl. granuloáme

granulóm s. n., pl. granuloáme