9 definiții pentru granulom


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

granulom sn [At: DN3 / Pl: ~oame / E: fr granulome] (Med) 1 Tumoare de dimensiuni reduse, apărută în urma unui proces inflamator. 2 Țesut inflamat care apare la rădăcina unui dinte în urma unui abces cronic.

GRANULÓM, granuloame, s. n. Mică tumoare inflamatorie cronică, de formă nodulară, circumscrisă, de dimensiuni reduse, apărută în urma acumulării unui număr variat de celule fagocite mari. ♦ Țesut inflamat care apare la rădăcina unui dinte în urma unui abces cronic. – Din fr. granulome.

GRANULÓM, granuloame, s. n. Tumoare de dimensiuni reduse, apărută în urma unui proces inflamator. ♦ Țesut inflamat care apare la rădăcina unui dinte în urma unui abces cronic. – Din fr. granulome.

GRANULÓM, granuloame, s. n. (Med.) Mic nodul format din cauza unei inflamații cronice specifice (sifilis, tuberculoză etc.).

GRANULÓM s.n. (Med.) Mic nodul cauzat de o inflamație cronică specifică (sifilis, tuberculoză etc.). [Pl. -oame. / < fr. granulome, cf. lat. granulum – grăunte mic].

GRANULÓM s. n. mic nodul cauzat de o inflamație cronică specifică (sifilis, tuberculoză etc.). (< fr. granulome)

GRANULÓM ~oáme n. 1) Tumoare mică și rotundă, provocată de un proces inflamator. 2) Țesut inflamat la rădăcina unui dinte. /<fr. granulome


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

granulóm s. n., pl. granuloáme

granulóm s. n., pl. granuloáme

Intrare: granulom
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • granulom
  • granulomul
  • granulomu‑
plural
  • granuloame
  • granuloamele
genitiv-dativ singular
  • granulom
  • granulomului
plural
  • granuloame
  • granuloamelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

granulom

  • 1. Mică tumoare inflamatorie cronică, de formă nodulară, circumscrisă, de dimensiuni reduse, apărută în urma acumulării unui număr variat de celule fagocite mari.
    surse: DEX '09 DLRLC DN
    • 1.1. Țesut inflamat care apare la rădăcina unui dinte în urma unui abces cronic.
      surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: