gramatică sf [At: GOLESCU, Î. 3 / V: (înv) grămătică / S și: grammatică / Pl: ~ici / E: it grammatica, lat grammatica, ngr γραμματιkή^[1]] 1 Ansamblu de reguli privind modificarea formelor cuvintelor și îmbinarea lor în propoziții. 2 Ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul structurii gramaticale a unei limbi, regulile privitoare la modificarea elementelor limbii și la îmbinarea lor în propoziții și fraze. 3 Manual care cuprinde regulile și elementele gramaticii (2). 4 (Lin; îs) ~ istorică Disciplină care studiază evoluția formelor gramaticale ale unei limbi pornind de la limba de bază. 5 (Lin; îs) ~ comparativ-istorică Disciplină care studiază comparativ evoluția formelor gramaticale ale mai multor limbi înrudite. 6 (Lin; îs) ~ descriptivă Disciplină care descrie structura gramaticală a unei limbi. corectat(ă)