GRĂDINĂREASĂ, grădinărese, s. f. Femeie care se ocupă de cultivarea unei grădini; soție de grădinar. – Grădinar + suf. -easă.

grădinăreasă sf [At: DA ms / Pl: ~ese / E: grădinar + -easă] 1 Persoană care se ocupă cu cultivarea grădinii (1) Si: grădinăriță (1). 2 Soție de grădinar (1) Si: grădinăriță (2).

GRĂDINĂREASĂ,^[1] grădinărese, s. f. Femeie care se ocupă de cultivarea unei grădini; soție de grădinar. – Grădinar + suf. -easă. corectat(ă)

GRĂDINĂREASĂ, grădinărese, s. f. Femeie care se ocupă cu grădinăritul.

GRĂDINĂREASĂ ~ese f. Femeie care se ocupă cu creșterea legumelor și a florilor. /grădinar + suf. ~easă

grădinár m. (d. grădină; bg. gradinar). Om, femeĭe care îngrijește grădina saŭ se ocupă de grădinărie. – Fem. -ăreásă, pl. ese, și -íță, pl. e.

grădinăreasă s. f., g.-d. art. grădinăresei; pl. grădinărese

grădinăreasă s. f., g.-d. art. grădinăresei; pl. grădinărese

grădinăreasă s. f., g.-d. art. grădinăresei; pl. grădinărese

grădinar s. m., pl. grădinari