góvie f. (d. govesc 1). Vechĭ. Fată, fecĭoară. Olt. Ban. Serbia. Mireasă. Olt. Nedeĭe (poate de la bîlcĭu sfinteĭ fecĭoare Maria). Munt. vest (Tel.). O datină în dimineața zileĭ de Sfîntu Gheorghe, cînd 3-4 flăcăĭ, une-orĭ c’un lăutar, șezînd într’o căruță trasă de 2-4 caĭ cu clopoțeĭ, împodobită cu ramurĭ de salcie și de stejar, străbat satu cîntînd și chiuind cu ploștile de vin în mînă. – La Dos. govă, pl. ĭ, fecĭoară, fată.