gotic, ~ă [At: NEGRUZZI, S. I, 192 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr gothique] 1 a Caracteristic goților (1). 2 a Care se referă la goți (1). 3 a Al goților (1). 4 a (Îs) Scriere ~ă Scriere cu caractere drepte și ascuțite, folosită în apusul Europei în Evul Mediu și în Germania până în sec. XX. 5 a (Îs) Litere (sau caractere) ~e Litere (sau caractere) specifice scrierii gotice (4). 6 a (Îs) Alfabet ~ Alfabet cu scriere gotică (4). 7 a (Îs) Peniță ~ă Peniță specială pentru scrierea gotică (4). 8 a (Îs) Stil ~ Stil arhitectural apărut în sec. XII în Europa Occidentală, caracterizat prin predominarea formelor arhitectonice înalte și zvelte, arcuri și bolți ogivale, contraforturi, vitralii și un număr mare de sculpturi de piatră. 9 a (D. o clădire) Care este construită în stil gotic (9). 10-11 sn, a (Șîs artă ~ă) (Formă de artă) răspândită în Europa în sec. XII-XV ca o continuare a artei romanice. 12 a (Îs) Roman ~ Roman dezvoltat în Anglia în a doua jumătate a sec. XVIII, care cultiva interesul pentru istorie, întâmplări terifiante etc. 13 sf Limbă germanică orientală vorbită de vechii goți (1).